Riscurile din Marea Neagră susțin piața cerealelor, dar grâul ucrainean se ieftinește

Cotațiile cerealelor rămân susținute de licitații și riscurile logistice din Marea Neagră.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 22 iulie 2026 la 20:176 min citire
Riscurile din Marea Neagră susțin piața cerealelor, dar grâul ucrainean se ieftinește
Mâini țin boabe de grâu într-un lan de cereale, sugerând evoluțiile de pe piața cerealelor.
În acest articol

Grâul european a corectat ușor, în timp ce porumbul și rapița au rămas la niveluri ridicate, potrivit analizei publicate de Agrointeligența. Licitațiile din nordul Africii și riscurile logistice din Marea Neagră indică o piață susținută, dar fermierii români trebuie să separe cotațiile bursiere și prețurile internaționale de ofertele efective primite la fermă.

Contractul MATIF pentru grâu cu livrare în septembrie a închis la 234,25 euro pe tonă, cu 0,4% sub ședința precedentă. Porumbul cu livrare în noiembrie a urcat la 251,75 euro pe tonă, iar rapița cu aceeași scadență s-a menținut la 555,25 euro pe tonă, după atingerea unor niveluri apropiate de maximele ultimilor trei ani.

Cotațiile principale prezentate pentru 22 iulie

Produs sau tranzacție

Piață și condiție

Scadență sau perioadă

Valoare

Grâu

MATIF

septembrie 2026

234,25 euro/tonă

Porumb

MATIF

noiembrie 2026

251,75 euro/tonă

Rapiță

MATIF

noiembrie 2026

555,25 euro/tonă

Grâu cumpărat de Tunisia, lotul cu prețul minim

Licitație internațională, C&F

iulie 2026

270,00 dolari/tonă

Grâu cumpărat de Tunisia, celelalte loturi

Licitație internațională, C&F

iulie 2026

279,49–293,69 dolari/tonă

Grâu de panificație din Ucraina

CPT, piața internă

săptămâna până la 22 iulie

172–210 dolari/tonă

Grâu furajer din Ucraina

CPT, piața internă

săptămâna până la 22 iulie

160–196 dolari/tonă

Grâu de panificație din Ucraina

CPT port

săptămâna până la 22 iulie

192–203 dolari/tonă

Grâu furajer din Ucraina

CPT port

săptămâna până la 22 iulie

180–196 dolari/tonă

Valorile provin din piețe, contracte și condiții comerciale diferite și nu pot fi comparate direct pentru calcularea unui preț unic. MATIF reprezintă piața contractelor futures, C&F include costul mărfii și transportul până la portul de destinație, iar CPT indică livrarea până la locul convenit, fără a reprezenta automat suma netă încasată de producător.

Tunisia a cumpărat aproximativ 100.000 de tone de grâu

Tunisia a achiziționat aproximativ 100.000 de tone de grâu, peste volumul inițial solicitat de 75.000 de tone. Cel mai ieftin lot, de 25.000 de tone, a fost contractat la 270 de dolari pe tonă C&F.

Celelalte trei loturi au fost cumpărate la:

  • 279,49 dolari pe tonă;
  • 289,59 dolari pe tonă;
  • 293,69 dolari pe tonă.

La licitația precedentă, din 4 iunie, Tunisia plătise un nivel minim de 268,16 dolari pe tonă. Diferența dintre cele două valori minime este de 1,84 dolari pe tonă, nu de 25 de dolari.

O diferență apropiată de 25 de dolari apare numai dacă unele dintre loturile cumpărate în iulie sunt comparate cu reperul minim din iunie. Loturile au însă prețuri diferite, iar comparația trebuie făcută separat, fără prezentarea celui mai mare avans drept creștere uniformă a întregii achiziții.

Volumul cumpărat peste ținta inițială arată existența cererii, dar nu demonstrează singur că prețurile vor continua să crească. Următoarele licitații vor depinde de originea mărfii, costul transportului și siguranța rutelor maritime.

Iordania a refuzat ofertele pentru grâu

Iordania nu a efectuat achiziții în cadrul unei licitații pentru 120.000 de tone de grâu de panificație, la care ar fi participat numai două companii.

O nouă procedură pentru grâu ar urma să aibă termenul de depunere a ofertelor la 4 august 2026. Iordania a revenit pe piață și pentru achiziția a 120.000 de tone de orz furajer.

Neîncheierea unei licitații nu înseamnă absența cererii. Cumpărătorul poate considera ofertele prea scumpe, poate solicita alte condiții de livrare sau poate aștepta apariția mai multor vânzători.

Riscurile din Marea Neagră susțin prima de preț

Piața grâului este influențată de dificultățile de export din Rusia și Ucraina. Atacurile asupra infrastructurii portuare, riscul pentru nave și restricțiile de navigație pot reduce volumul care ajunge efectiv pe piața internațională, chiar dacă producția agricolă rămâne ridicată.

Rusia a interzis ancorarea navelor în zone neprotejate ale porturilor Azov și Kavkaz. În același timp, SovEcon și-a redus estimarea pentru recolta rusească de grâu la 88,3 milioane de tone, pe fondul perspectivelor mai slabe din sud și al reducerii suprafețelor cu grâu de primăvară.

Pentru România, limitarea exporturilor din alte state riverane poate susține cererea pentru grâul disponibil prin Portul Constanța. Poate apărea însă și o presiune logistică mai mare asupra portului, transportului feroviar și rutelor dunărene.

agronet.ro a prezentat anterior creșterea prețurilor DAP la Constanța, unde grâul de panificație ajunsese la aproximativ 219 euro pe tonă la 21 iulie 2026. Reperul DAP nu se compară direct cu un preț FOB, MATIF sau cu o ofertă la poarta fermei.

Recoltarea presează prețurile din Ucraina

Până la 21 iulie, Ucraina recoltase 5,47 milioane de tone de cereale și leguminoase de pe 1,34 milioane de hectare, aproximativ 11% din suprafața estimată.

Situația raportată pe culturi era următoarea:

Cultură

Producție recoltată

Randament mediu

Grâu

2,60 milioane de tone

4,11 tone/hectar

Orz

2,56 milioane de tone

4,41 tone/hectar

Mazăre

301.400 de tone

2,48 tone/hectar

Rapiță

peste 429.600 de tone

1,99 tone/hectar

Intrarea rapidă a noii recolte și cererea internă redusă au coborât prețurile grâului ucrainean. În porturi, grâul de panificație a pierdut între 6 și 12 dolari pe tonă într-o săptămână, până la 192–203 dolari pe tonă CPT port.

Scăderea poate pune presiune asupra mărfii românești dacă fluxurile logistice ucrainene se normalizează. În sens opus, deteriorarea securității porturilor poate limita accesul grâului ucrainean la export și poate susține ofertele din Constanța.

Rapița este susținută de vremea din Europa

Contractul MATIF pentru rapiță cu livrare în noiembrie a închis la 555,25 euro pe tonă, în scădere cu 0,67% în ședința analizată. În timpul tranzacțiilor, alte scadențe s-au apropiat de 560–563 euro pe tonă.

Sursa indică o creștere de 8,5% față de luna precedentă și de 17,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Piața este susținută de canicula care afectează culturile de rapiță și floarea-soarelui din Europa.

Franța estimează o reducere de aproximativ 10% a randamentului la rapiță. Pentru producătorii români, nivelul MATIF este un reper de direcție, nu un preț garantat. Oferta locală va include ajustări pentru calitate, transport, depozitare, termenul de livrare și marja cumpărătorului.

Argentina ar putea depăși Brazilia la exportul de porumb

Exporturile de porumb ale Argentinei sunt estimate la 45 de milioane de tone în sezonul 2025/2026, față de 43 de milioane de tone pentru Brazilia. Statele Unite ar urma să rămână cel mai mare exportator mondial.

Avantajul Argentinei este legat de recolta ridicată și de prețurile competitive. În Brazilia, consumul de porumb pentru producerea etanolului ar urma să crească cu 5,5 milioane de tone, până la 28,5 milioane de tone, reducând disponibilul pentru export.

Pe piața europeană, porumbul este susținut și de starea culturilor din vestul continentului, precum și de evoluția produselor energetice. Legătura cu petrolul apare prin cererea de biocombustibili, dar nu determină singură prețul cerealelor.

Ce înseamnă evoluțiile pentru fermierii români

Piața oferă semnale favorabile pentru grâu și rapiță, însă volatilitatea rămâne ridicată. Diferențele dintre burse, licitații și ofertele portuare pot fi considerabile.

Înaintea unei vânzări, fermierii trebuie să compare:

  • calitatea și parametrii solicitați;
  • condiția comercială;
  • locul și data livrării;
  • costul transportului;
  • eventualele bonificații și penalizări;
  • termenul de plată;
  • costul depozitării până la o vânzare ulterioară.

Riscurile din Marea Neagră pot susține prețurile de export, dar pot produce și costuri logistice mai mari. Pentru exploatație contează suma netă rămasă după transport, condiționare, depozitare și celelalte cheltuieli contractuale.